Cum este construit și utilizat în practică un raport AGP? Un ghid pas cu pas pentru interpretarea CGM

1. Cum este AGP Grafic Creat?

  • AGP (Profilul Glucozei Ambulatorii) condensează 14 zile de date CGM într-o curbă a glucozei pe 24 de ore.
  • Valorile la fiecare moment de timp sunt sortate, iar cinci percentile (5, 25, 50, 75, 95) sunt calculate.
  • Aceste percentile formează cinci curbe netezite care rezumă distribuția glucozei pe parcursul zilei.
  • Graficul filtrează extremele și dezvăluie tendințele tipice zilnice ale glucozei.

2. Elemente vizuale în graficul AGP

  • Interval țintă (70–180 mg/dL): Două linii orizontale pentru evaluarea controlului.
  • Curba mediană (percentila 50): Arată tiparul zilnic tipic. O curbă mai plată = glucoză mai stabilă.
  • Intervalul intercuartilar (percentile 25–75): Bandă întunecată care arată variabilitatea tipică. Îngust = control constant.
  • Intervalul interdecilar (percentile 5–95): Zonă ușor umbrită care reflectă fluctuații mai largi legate de stilul de viață.
  • Împreună, aceste vizualizări oferă o viziune stratificată asupra comportamentului glucozei în timp.

3. Profile zilnice ale glucozei: identificarea tiparelor repetitive

  • Aceste curbe arată modificările glucozei în zile individuale.
  • Ajută la detectarea creșterilor după masă, scăderilor nocturne și deviațiilor neobișnuite care s-ar putea să nu apară în graficul sumar.
  • Deosebit de util pentru identificarea problemelor comportamentale sau legate de momentul apariției care necesită intervenție.

4. Cum să folosiți AGP în practica clinică

O abordare clinică pas cu pas:
  1. Verificați calitatea datelor → Este dispozitivul purtat >70% din timp pe parcursul a 14 zile?
  2. Revizuiți metricile glucozei → Evaluați glucoza medie, GMI, timpul în interval (TIR), timpul peste/sub interval (TAR/TBR) și variabilitatea.
  3. Interpretați graficul AGP → Evaluați forma curbei mediane, lățimea zonelor umbrite și timpul petrecut în intervalul țintă.
  4. Analizați profilele zilnice → Identificați episoadele recurente de valori ridicate/scăzute și momentul lor.
  5. Integrați contextul pacientului → Aliniați constatările cu momentul administrării medicamentelor, mesele, simptomele și stilul de viață pentru a ghida modificările personalizate ale tratamentului.